• 
• 

Procedura investigatiei faptelor ilicite la regimul juridic al pietei de capital

Etapele acţiunii de investigare a presupuselor fapte ilicite

 

            Procedura de investigare a faptelor ilicite la regimul pieţei de capital, incluzând desigur în această categorie şi faptele de manipulare a pieţei de capital, se desfăşoară în conformitate cu prerogativele deţinute de către autoritatea pieţei, precizate în acetele normative cu putere de lege sau aparţinând legislaţiei secundare a pieţei de capital, emise de către autoritatea competentă în temeiul funcţie de reglementare.

            Etapele derulării acţiunii de investigare sunt precizate în cadrul art. 11 din Regulamentul CNVM nr.11/1997:

1. Emiterea ordonanţei prin care se desfăşoară acţiunea.
2. Delegarea agentului care efectuează acţiunea.
3. Emiterea ordonanţei pentru audierea persoanei vizate, în cazul acţiunilor desfăşurate la sediul C.N.V.M.
4. Notificarea, în cazul acţiunilor programate sau anunţate, desfăşurate la domiciliul/sediul persoanei vizate.
5. Studierea, cercetarea şi verificarea actelor, dosarelor şi oricărui alt document care are legătură cu obiectul acţiunii.
6. În cazul luării de măsuri conservatorii, precum ridicarea de documente sau titluri, agenţii vor întocmi un proces-verbal care să consemneze acest fapt.
7. În cazul săvârsirii unei infracţiuni în legătura cu valorile mobiliare, agenţii vor lua declaraţii de la făptuitor şi de la martori, vor reţine corpurile delicte, vor evalua pagubele, vor lua şi alte măsuri considerate necesare, pe care le vor consemna într-un proces-verbal (art. 214 din Codul de procedură penală, republicat), şi vor înainta dosarul organelor de cercetare penală.
8. În timpul desfăşurării actiunii, agenţii pot întocmi note declarative, chestionare, note de audiere constând în răspunsurile persoanelor vizate la întrebările formulate de agent. În cazul în care persoanele vizate nu pot sau nu vor să răspundă la întrebările formulate, se va consemna acest lucru în actul de finalizare a acţiunii.
9. În cazul în care se constata săvârsirea unor fapte contravenţionale prevăzute de lege, se întocmeşte un proces-verbal de constatare, cu consemnarea faptelor săvârsite, a normei legale încălcate, precum şi a încadrării juridice a faptei. Procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului competent, după caz, şefului Corpului de control sau directorului general al Direcţiei Generale de Supraveghere[1], C.N.V.M. sau instanţei de judecată, care aplică sancţiunea potrivit legii.
10. Acţiunea se finalizează prin întocmirea unui raport de investigaţie, control-anchetă, care cuprinde:
a) consemnarea constatărilor rezultate pe parcursul desfăşurării acţiunii;
b) propuneri privind luarea de măsuri, inclusiv de sancţionare.
11. Pe baza propunerii de sancţionare cuprinsă în raportul asupra investigatiei şi/sau în procesul-verbal de constatare şi în dosarul cauzei, CNVM emite o ordonanţă[2] prin care dispune sancţionarea cu amendă, avertisment verbal sau scris sau alte sancţiuni contravenţionale complementare.

 

.Deschiderea procedurii

 

            Procedura investigării faptelor ilicite la regimul bursier se deschide în baza unei ordonanţe emise de către CNVM, în temeiul art.8 din Regulamentul nr.11/1997. Persoana vizată de acţiunile de investigare derulate de către CNVM va înregistra Ordonanţa de declanşare a procedurii în evidentele sale, conform art. 12 alin.2 din Regulamentul nr.11/1997.

            Ordonanţa de deschidere a procedurii se emite din oficiu sau în temeiul unei sesizări transmise prin orice mijloace.

            Emiterea unei ordonanţe speciale de deschidere a procedurii de investigare îşi găseşte temeiul juridic şi în prevederile Statutului CNVM, document ce a fost aprobat printr-un act normativ, OUG nr.25/2002 aprobată prin Legea nr.514/2002 care reprezintă o lege organică. Astfel, în cadrul art.12 alin.2 din Statut se prevede că „ordonanţele sunt acte prin care CNVM... dispune anchete sau alte investigaţii...”.

Apreciem că această prevedere este de ordine publică, absenţa ordonanţei prin care CNVM dispune efectuarea de investigaţii privind posibila încălcare a legii şi reglementărilor în vigoare reprezentând o încălcare formală a unei norme imperative care nu poate fi sancţionată decât cu nulitatea absolută.

Declanşarea procedurii de anchetă în urma unei sesizări este precedată, conform dispoziţiilor art.16 din Regulamentul nr.11/1997 de o cercetare preliminară. Potrivit acestui text normativ, CNVM, primind o plângere, o informaţie sau o sesizare, verifică, prin intermediul direcţiilor competente (Corpul de control sau Direcţia Generală de Supraveghere, după caz) dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica declanşarea unei investigaţii. Daca plângerea sau sesizarea nu prezinta date relevante pentru a justifica declansarea unei actiuni, departamentul respectiv îi comunica aceasta în scris autorului, cu precizarea motivelor, în termen de 30 de zile de la data înregistrării sesizării sau plângerii.
Când sesizarea sau plângerea este întemeiată, departamentul care a analizat sesizarea va înainta un memorandum, solicitând C.N.V.M. declanşarea investigaţiei.

            Având în vedere atribuţiile Direcţiei Generale de supraveghere, în special existenţa în subordinea sa a serviciilor de supraveghere electronică şi a serviciilor de monitorizare-investigare emitenţi şi monitorizare entităţi reglementate (societăţi de intermediere), acest departament se află în cele mai multe situaţii la originea declanşării anchetelor privind săvârşirea unor fapte care se înscriu în sfera abuzului de piaţă. O situaţie asemănătoare, în sensul că serviciul de supraveghere a pieţei a stat la baza declanşării celei mai mari părţi a investigaţiilor pe piaţa de capital[3], a fost constatată şi în Franţa, prin analizarea unui număr de cazuri anchetate de către AMF incomparabil mai mare faţă de cele investigate de către CNVM.

            În cadrul acestei prime părţi pregătitoare a derulării procedurii de investigare a faptelor ilicite are loc şi delegarea agentului care va realiza activităţile propriu-zise de anchetă. Această delegare de competenţă are loc, după cum am văzut, în temeiul unei decizii. Dispoziţiile art. 2 din Regulamentul CNVM nr.11/1997 sunt în concordanţă cu cele ale art.9 alin.1 din Statutul CNVM care prevăd că „deciziile sunt acte individuale prin care C.N.V.M... anulează ori confirmă acte ale agenţilor săi, deleagă ori retrage puteri...”.

            Când se dispune declanşarea unei investigaţii, C.N.V.M., va stabili echipa de investigaţie şi va desemna agentul responsabil pentru întocmirea raportului de investigaţie control-anchetă, agent care instrumentează toate actele procedurii de investigaţie şi propune C.N.V.M. sau directorului luarea măsurilor care sunt de competenţa cestora. Agentul este răspunzător, în continuare, de urmărirea executării măsurilor dispuse şi de arhivarea dosarului.

 

Enumerarea activităţilor derulate de agenţii CNVM în desfăşurarea investigaţiei

 

            Principalele activităţi desfăşurate de către agenţii CNVM în cadrul investigaţiei constau în: solicitarea de informaţii, documente, situaţii; investigaţia propriu-zisă şi consultarea terţilor; audierea; raportul asupra investigaţiei.

            Agenţii abilitaţi în baza legii şi special împuterniciţi pot să efectueze anchete la sediul şi/sau la faţa locului, să solicite declaraţii, orice documente necesare îndeplinirii misiunii, să sigileze, să ridice registre şi orice documente, eliberând persoanei supuse investigaţiei copii de pe originale, ori să obţină copii, lăsând originalele persoanei respective.

Agentul este împuternicit să efectueze inspecţii inopinate, al căror rezultat va fi consemnat, după caz, într-un raport şi/sau proces-verbal de constatare, fiind autorizat să primească la convocare sau la faţa locului informaţii şi justificări.

 

Obligaţiile persoanelor vizate în cadrul investigaţiei

 

            Noţiunea de  persoane vizate se referă la orice persoană fizică sau juridică care se supune autorităţii CNVM, conform art.3 lit.f) din Regulamentul nr.11/1997. Din această formulare, rezultă faptul că orice persoană care are legătură cu orice fel de activitate desfăşurată pe piaţa de capital din România are calitatea de persoană vizată.

Potrivit art.17 din Regulamentul CNVM nr.11/1997 persoanele vizate în cadrul investigaţiei au următoarele obligaţii:

a) să pună la dispoziţia C.N.V.M., în momentul cererii, documentele de contabilitate, documentele specifice activităţii de tranzacţionare, procesele-verbale, situaţiile, corespondenţa şi orice fel de acte sau informaţii cerute de cei îndreptăţiţi conform acestui regulament şi celorlalte acte normative incidente în domeniu;
b) să permită verificarea valorilor mobiliare pe care le administrează sau pe care le au în custodie ori depozit;
c) să furnizeze informaţii şi explicatii reale şi exacte, verbal sau în scris, în legătură cu acţiunea derulat de CNVM. Explicaţiile verbale pot fi date la sediul persoanei vizate sau la sediul C.N.V.M., sub formă de audieri. În acest din urma caz, persoanele vizate sunt obligate să se prezinte la locul şi la data indicate în ordonanţa emisa de C.N.V.M. În cazul în care, în ordonanţa emisă şi comunicată persoanei juridice sau altei entităţi, se indică şi o persoană fizică, angajată în cadrul acelei persoane juridice sau entităţi, trebuie să se prezinte exclusiv acea persoană fizică, solicitată prin ordonanţă, pentru desfăşurarea audierii, sub sancţiunea luării de măsuri administrative împotriva persoanei juridice sau entităţii;
d) să permită agenţilor aflati în exerciţiul funcţiunii executarea în bune condiţii a acţiunilor declanşate în conformitate cu legea şi cu actele cu caracter normativ ale C.N.V.M., neobstrucţionându-le în nici un fel şi asigurând sprijinul şi condiţiile necesare desfăşurării optime a acestora;
e) să permită accesul la documente, fără a se putea invoca caracterul de "secret" sau "confidenţial" al unor asemenea documente, date şi informatii. Agenţii, primind acces la documentele, datele şi informatiile mentionate, sunt obligaţi să respecte cu stricteţe caracterul secret al respectivelor documente.

            Directiva abuzului de piaţă stabileşte, la nivel de principiu, în cadrul art.14 alin.3 dreptul statelor membre de a impune sancţiuni persoanelor care se fac vinovate de necooperare cu autorităţile competente care derulează o acţiune de investigare a unor fapte din sfera abuzului de piaţă. Acest text legal este preluat şi în cadrul art. 257 din Legea pieţei de capital din România.

 

Analiza principalelor prerogative ale inspectorilor (agenţilor) CNVM în cadrul investigaţiei

 

. Dreptul de acces la documente

Persoanele din cadrul CNVM cărora li s-a delegat prin decizie competenţa de a întreprinde investigaţii cu privire la o faptă suspectată a fi ilicită vor exercita într-o primă etapă dreptul de acces (dreptul de a solicita) la orice document sub orice formă și dreptul de a primi o copie de pe aceste înscrisuri. Toţi participanţi la activităţile derulate pe piaţa de capital au obligaţia corelativă de a pune la dispoziţia CNVM înscrisurile solicitate. Potrivit art. 257 din Legea nr.297/2004, C.N.V.M. poate impune sancţiuni oricărei persoane fizice sau juridice, care nu cooperează în investigaţia desfăşurată de agenţii acestei autorităţi.

Dispoziţiile legale şi regulamentare nu conţin precizări cu privire la natura documentelor la care agenţii (sau membrii) CNVM au acces. Există posibilitatea ca acest drept al investigatorilor CNVM să intre în contradicţie cu dreptul constituţional care garantează secretul corespondenţei.

Considerăm că dreptul de acces la documente trebuie exercitat numai în vederea atingerii obiectivelor fixate prin ordonanţa de deschidere a procedurii, menţionată la art.8 din Regulamentul nr.11/1997.

În cadrul acestei prerogative deţinute de autoritatea pieţei, se încadrează şi dreptul de a solicita înregistrările telefonice privind transmiterea de ordine sau a altor date existente. Potrivit dispoziţiilor art. 141 alin.3 din Regulamentul CNVM nr.32/2006 ordinele transmise de către clienţi unui intermediar telefonic trebuie înregistrate, însă numai după ce s-a obţinut consimţământul expres al acestora. În cadrul noţiunii de „transmitere de date” se încadrează şi comunicările realizate prin intermediul internetului.

Este limpede în aceste împrejurări că suntem în prezenţa unor norme juridice a căror punere în aplicare tinde la violarea secretului corespondenţei.

. Dreptul de a efectua inspecţii la faţa locului

            Teoretic, potrivit legislaţiei pieţei de capital în vigoare în momentul de faţă, acest drept se exercită de către agenţii CNVM în conformitate cu dispoziţiile art. 11 pct.4 din Regulamentul nr.11/1997. Este necesar aşadar să se transmită o notificare prealabilă persoanei fizice sau juridice vizate prin care să se anunţe inspecţia respectivă.

            „Efectuarea de inspecţii la faţa locului” reprezintă un mijloc prin care se pune în executare prerogativa autorităţii pieţei de a avea acces la orice document relevant din perspectiva investigaţiei desfăşurate. Exercitarea „dreptului de acces la documente” conduce la crearea posibilităţii pentru agenţii autorităţii de a verifica informaţiile şi documentele în locurile în care se găsesc acestea.

În privinţa inspecţiilor efectuate la sediile entităţilor reglementate şi supravegheate de către CNVM, acest drept este conturat şi de dispoziţiile art. 2 alin.5 lit.e) din Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital.

Notificarea adresată persoanei vizate trebuie redactată în scris, se comunică acesteia şi va conţine în mod obligatoriu:

a) denumirea instituţiei C.N.V.M., şi a direcţiei care realizează investigaţia;
b) perioada în care se va desfăşura acţiunea;
c) actul individual în baza căruia este emisă notificarea;
d) numele şi adresa completă a persoanei vizate notificate;
e) domeniul acţiunii;
f) indicarea documentelor sau a titlurilor ori a categoriei de documente sau titluri ce urmează a fi pregătite spre a fi controlate de către agenţii delegaţi;
g) data emiterii notificării;
h) semnătura directorului Direcţiei care realizează investigaţia.

            Absenţa notificării prealabile nu va lipsi de efecte procedura de investigaţie. Potrivit art.4 şi 12 din Regulamentul nr.11/1997 acţiunile din cadrul investigaţiei pot avea un caracter inopinat, astfel încât nu se va putea îngrădi, în temeiul argumentului absenţei notificării sau caracterului incomplet al acesteia, accesul agenţilor CNVM în localul respectiv, dacă sunt respectate celelalte condiţii legale privind dreptul de inspecţie.

            În absenţa unei notificări care să aibă conţinutul sus-menţionat, persoana vizată nu va putea să fie sancţionată pentru neprezentarea documentelor solicitate. Persoana vizată va fi ţinută să ofere explicaţii verbale sau în scris agentului care investighează prezumtiva încălcare a dispoziţiilor legale sau regulamentare, în temeiul art.255 lit.b) din Legea nr.297/2004.

            Acest drept de a efectua inspecţii, prevăzut şi în cadrul art. 12 alin.2 din Directiva abuzului de piaţă, trebuie privit din perspectiva normelor constituţionale şi de procedură penală referitoare la inviolabilitatea domiciliului şi la percheziţiile domiciliare.

            Inspecţia la faţa locului, stipulată în cadrul art. 12 alin.2 din Directiva nr.6/2003, text preluat în art. 255 lit.c) din Legea nr.297/2004, s-ar putea considera că are natura juridică a unei percheziţii domiciliare atunci când se desfăşoară într-un spaţiu care îndeplineşte caracteristicile prevăzute de legislaţie pentru noţiunea de locuinţă. Cu toate că nu există prevedere expresă în actualul Cod de procedură penală noţiunii de domiciliu este asimilat şi sediul persoanelor juridice, precum şi sediile profesionale ale persoanelor care exercită în mod liberal o activitate, avocaţi, notari, mediatori etc.

            Exercitarea acestui drept de inspecţie este limitată aşadar de dreptul fundamental al inviolabilităţii domiciliului, a cărui dezvoltare şi garanţii se găsesc în normele procesual penale[4].

            Nerespectarea de către persoana vizată a dreptului autorităţii pieţei de a efectua inspecţii la faţa locului se sancţionează potrivit dispoziţiilor art.257 din Legea nr.297/2004 pentru fapta de a nu coopera cu agenţii acestei autorităţi în vederea îndeplinirii de către aceştia a prerogativelor legale. Sancţiunile vor putea fi emise potrivit art.271-274 din Legea pieţei de capital nr.297/2004.

            Nu vor putea fi însă emise sancţiuni în cazul în care autoritatea pieţei nu a respectat dispoziţiile legale în vigoare în cursul exercitării dreptului de inspecţie, începând cu transmiterea notificării prevăzute de art.11 pct.4 şi sfârşind cu normele constituţionale şi procesual penale referitoare la inviolabilitatea domiciliului şi la condiţiile efectuării de percheziţii.

            Exercitarea acestui drept de către agenţii CNVM va avea nevoie, de regulă, de concursul unei alte puteri a statului, respectiv a autorităţii judecătoreşti.

. Dreptul de a audia

            În derularea investigaţiei privind săvârşirea unor fapte ilicite la regimul juridic al pieţei de capital, autoritatea competentă deţine prerogativa deosebit de importantă de a efectua audierea oricărei persoane care poate să furnizeze informaţii cu privire la aspectele anchetate.

            Dreptul de a audia orice persoană care deţine informaţii legate de fapte ilicite la regimul bursier este consacrat în legislaţia română în cadrul art.2 alin.5 lit.f) din Legea nr.297/2004, care conţine o formulare generică ce vizează dreptul CNVM de a audia „orice persoană în legătură cu activităţile entităţilor reglementate şi supravegheate de C.N.V.M.” Art. 255 lit.b) din legea pieţei de capital îndrituieşte, în acelaşi timp, CNVM să  audieze „orice persoană, incluzându-se aici şi acele persoane care sunt implicate succesiv în transmiterea de ordine sau desfăşoară operaţiuni pe piaţă, precum şi superiorii acestora.”

            Potrivit art. 9 alin.2 din Statutul CNVM şi al art.11 pct.3 din Regulamentul nr.11/1997, audierea unei persoane se realizează la sediul CNVM în baza unei ordonanţe emise de către autoritatea pieţei.

            Absenţa acestei ordonanţe nu atrage nulitatea absolută a întregii proceduri, însă neprezentarea unei persoane la o audiere nu va putea fi sancţionată potrivit art.257 din Legea nr.297/2004, întrucât nu au fost îndeplinite condiţiile legale formale pentru efectuarea respectivei audieri.

Ordonanţa de audiere va trebui redactată în formă scrisă şi comunicată persoanei vizate. Apreciem că persoana vizată va putea să ignore orice invitaţie adresată sub altă formă, fără a putea fi trasă la răspundere.

Ordonanţa prin care s-a dispus efectuarea audierii trebuie să conţină, conform art.25 pct.2 din Regulamentul nr.11/1997:

a) denumirea institutiei C.N.V.M. şi a direcţiei care realizează investigaţia;
b) actul individual în baza căruia este emisă ordonanţa de audiere;
c) temeiul legal al emiterii citaţiei;
d) numele şi adresa completă a persoanei vizate citate;
e) calitatea în care este audiată persoana vizată;
f) scopul în vederea căruia este audiată;
g) ora, ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare, precum şi invitarea celui audiat să se prezinte la data şi locul indicate în ordonanţă, cu menţionarea consecintelor legale în caz de  neprezentare;
h) data emiterii ordonanţei de audiere;
i) semnătura presedintelui C.N.V.M., respectiv a directorului D.C.A., şi stampila instituţiei.

 Dreptul de a constata săvârşirea contravenţiilor

            Temeiul legal al acestui drept al agenţilor CNVM se găseşte, în primul rând, în cadrul art. 14 din Directiva abuzului de piaţă care consacră dreptul de a se lua măsuri administrative pentru săvârşirea unor fapte de abuz de piaţă.

            Dreptul agenţilor CNVM de a constata săvârşirea unor contravenţii este stipulat de art. 274 din Legea nr.297/2004 şi art. 11 pct. din Regulamentul nr.11/1997.

            În materia constatării contravenţiilor la regimul pieţei de capital trebuie arătat că, potrivit art. 280 din Legea nr.297/2004, procedura de stabilire şi constatare a contravenţiilor, prevăzute în legea pieţei de capital derogă de la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

            În cazul în care agenţii CNVM cărora li s-au delegat competenţe de a realiza o investigaţie privind fapte prezumate a se încadra în sfera abuzului de piaţă constată săvârşirea unor fapte contravenţionale prevăzute de lege vor întocmi un proces-verbal de constatare, cu consemnarea faptelor săvârsite, a normei legale încălcate, precum şi a încadrării juridice a faptei. Procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului competent, respectiv CNVM.

Procesul-verbal de constatare trebuie să conţină:

a) denumirea instituţiei C.N.V.M. şi a Direcţiei care efectuează investigaţia.;

b) data şi locul încheierii;

c) numele, prenumele şi calitatea celui care îl încheie;

d) actul individual în baza căruia este încheiat procesul-verbal;

e) temeiul legal al întocmirii procesului-verbal;

f) descrierea faptei săvârsite, data când a fost săvârsita fapta, cu indicarea normei juridice încălcate şi a actului normativ care o stabileşte;

g) numele, prenumele, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi funcţia, în cadrul persoanei juridice sau entităţii colective vizate, ale persoanei fizice vizate care a săvârsit fapta, sau denumirea, sediul şi reprezentantul legal al entităţii colective, în cazul când fapta a fost săvârsita de către o astfel de entitate;

h) măsurile care s-au dispus în timpul cercetarilor.

i) obiecţiile persoanei fizice vizate, considerată responsabilă, cu privire la faptele consemnate în procesul-verbal;

j) semnăturile agentului şi ale persoanei fizice vizate sau ale reprezentantului persoanei juridice ori al altei entităţi colective vizate, subiect al constatării, pe fiecare pagina a actului.  În caz de refuz de semnare, agentul va consemna acest lucru, precum şi motivul refuzului, confirmat prin semnatura de către un martor.

            În conformitate cu dispoziţiile art. 274 alin.2 din Legea nr.297/2004, la primirea actelor de constatare ale agenţilor săi, C.N.V.M. poate dispune extinderea investigaţiilor, luarea de măsuri conservatorii şi/sau audierea persoanelor vizate, respectiv sancţionarea faptelor controlate.

            Sancţiunile nu vor putea fi dispuse decât de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare prin emiterea unei ordonanţe, potrivit art.7 alin.4, art.9 alin.2 şi art. 17 alin.2 din Statutul CNVM.

.  Prerogativa de a efectua acte de constatare a unor infracţiuni şi de a sesiza organele de urmărire penală.

            Manipularea pieţei de capital săvârşită cu intenţie constituie infracţiune pedepsită de legea penală.

            Prevederile art. 214 Cod procedură penală obligă organele autorităţilor administrative să încheie anumite acte de procedură în cazul faptelor penale care constituie încălcări ale dispoziţiilor a căror aplicare o controlează. Aceste organe vor proceda la luarea de declaraţii de la faptuitor şi de la martorii care au fost de faţă la săvârşirea unei infracţiuni şi vor întocmi proces-verbal despre împrejurările concrete ale săvârşirii acesteia, în cazul în care au calitatea de:

a) organe ale inspecţiilor de stat, alte organe de stat, precum şi ale unităţilor la care se referă art. 145 din Codul penal[5], pentru infracţiunile care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează potrivit legii;
b) organele de control şi cele de conducere ale administraţiei publice, ale altor unităţi la care se referă art. 145 din Codul penal, pentru infracţiunile săvârşite în legatură cu serviciul de cei aflaţi în subordinea ori sub controlul lor.

            Această obligaţie a agenţilor CNVM însărcinaţi cu desfăşurarea anchetei este stipulată şi în cadrul art..11 pct. din Regulamentul CNVM nr.11/1997[6], care indică faptul că, în cazul săvârşirii unei infracţiuni în legătură cu valorile mobiliare, agenţii vor lua declaraţii de la făptuitor şi de la martori, vor reţine corpurile delicte, vor evalua pagubele, vor lua şi alte măsuri considerate necesare, pe care le vor consemna într-un proces-verbal şi vor înainta dosarul organelor de cercetare penală.

            Sesizarea organelor de urmărire penală în cazul în care se constată săvârşirea unor infracţiuni se realizează de către autoritatea pieţei din România în temeiul art. 17 alin.2 din Statut.

Noutate

• Opinie Cristian Duţescu, partener Duţescu&Partners: Regândirea fiscalizării proprietăţii (I). Eliminarea impozitării proprietăţii asupra construcţiilor
• Lansare de carte: Teoria generală a bunurilor, autor: Av. dr. Cristian Duțescu
• Impozitarea Operațiunilor cu Cryptomonede
• De ce lipsa de supraveghere pe pieţele financiare poate naşte monştri. Cazul City Insurance şi câteva probleme ale pieţei de capital
• NOUTĂȚI/ELEMENTE IMPORTANTE PRIVIND PROIECTUL DE REGULAMENT PRIVIND EMITENȚII DE INSTRUMENTE FINANCIARE ȘI OPERAȚIUNI DE PIAȚĂ

Publicatii Inapoi