Protectia drepturilor actionarilor in viziunea Uniunii Europene
Iesirea de la tranzactionare este reglementata de legislatia promovata de Parlamentul European doar in ipoteza in care actionarul majoritar dobandeste marea majoritate a actiunilor unui emitent.
Parlamentul European a adoptat in luna aprilie 2004 aceasta Directiva, legiuitorul roman preluand dispozitiile europene in cadrul articolelor din Legea nr. 297/2004 2.
In aliniatul 24 al „Preambulului”, se recomanda statelor membre sa-si adapteze legislatia, astfel incat sa ofere posibilitatea unei persoane care a derulat o oferta publica de cumparare in urma careia a dobandit un anumit procent din totalul drepturilor de vot ale unui emitenta sa poata sa pretinda actionarilor minoritari ramasi sa-i vanda actiunile.
In cadrul art. 15 din Directiva nr.25/2004 se prevad conditiile in care poate fi exercitat dreptul de squeeze out de catre o persoana carte a derulat o oferta publica de cumparare. Mentionam ca legislatia romana a preluat in mod corect recomandarile cuprinse in Directiva cu privire la pragul de detinere pe care trebuie sa-l atinga actionarul majoritar-ofertant pentru a putea exercita dreptul de squeeze out-pragul minim pentru a se putea exercita dreptul de squeeeze out, este, conform art. 15 alin. 2 din Directiva, de 90% din totalul drepturilor de vot.
Marea problema intervine atunci cand se ajunge la modalitatea de calculare a pretului legal datorat de ofertant in procedura de squeeze out.
In primul rand, art. 15 alin.4 al Directivei prevede ca dreptul de squeeze out poate fi exercitat de catre ofertantul-actionar majoritar doar intr-un termen de trei luni de la finalizarea ofertei de cumparare. Legislatia romana lasa ofertantului posibilitatea exercitarii acestui drept si dupa expirarea celor trei luni (art. 206 alin. 4 din Legea nr. 297/2004).
Apoi, in art. 15 alin.5 din Directiva se prevede ca pretul din procedura de squeeze out trebuie sa se intemeieze pe aceleasi elemente pe care a fost fundamentat pretul din oferta publica. Legislatia romana, prin formularea art.206 alin. 4 teza finala, lasa posibilitatea pentru evaluator de a stabili pretul in baza unei metode agreate de Standardele Internationale de Evaluare, metoda care poate fi diferita de cea in baza careia a fost calculat pretul in oferta publica.
Ne aflam in prezenta unei nesocotiri evidente a dispozitiilor Directivei Europene, intrucat legea romana a pietei de capital permite, pe de o parte, exercitarea dreptului de squeeze out si dupa expirarea termenului de trei luni, iar pe de alta parte, permite stabilirea pretului intr-o maniera diferita de modul in care a fost determinat pretul din oferta publica de preluare. Prin aceste incalcari ale reglementarilor europene se poate ajunge la situatia de a se oferi in cadrul procedurii de squeeze out un pret de cateva ori mai mic decat pretul din oferta publica.
1. DIRECTIVE 2004/25/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 21 April 2004 on takeover bids publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 142/23
2.. adoptata imediat dupa emiterea directivei si publicată în Monitorul Oficial nr. 571din 29.06.2004
Intr-o asemenea situatie, este greu de sustinut in unele situatii ca se mai poate vorbi de un pret corect, astfel cum cer dispozitiile art. 15 alin. 5 teza I din Directiva. Singura protectie directa a actionarilor minoritari ramasi in societate dupa derularea ofertei publice ramane speranta ca actionarul majoritar va actiona cu buna credinta in cadrul procedurii de squeeze out.
Directiva Uniunii Europene nr. 25/2004 reglementeaza in art. 16 dreptul de retragere -sell out al actionarilor minoritari ramasi in societate ca urmare a derularii unei oferte publice de preluare, aratandu-se ca statele membre trebuie sa garanteze exercitarea acestui drept la un pret corect. Regulile privind stabilirea acestui pret stabilite pentru dreptul de squeeze out se aplica mutatis mutandis si in cazul procedurii de sell out.
Reglementarile Uniunii Europene referitoare la participarea actionarilor la adunarile generale
La inceputul anului 2006 Comisia europeana a adoptat un Proiect pentru o Directiva europeana referitoare la exercitarea drepturilor de vot de catre actionarii societatilor inregistrate in statele membre care sunt tranzactionate pe o piata reglementata3 ()
Proiectul de Directiva adoptat de Comisia Europeana la data de 5 ianuarie 2006, ce urmeaza a fi supus spre aprobare Parlamentului European, contine o serie de recomandari extrem de importante pentru statele membre ale Uniunii Europene referitoare la participarea actionarilor la adunarile generale.
Statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa introduca aceste prevederi in legislatiile nationale pana cel mai tarziu la data de 31.12.2007, conform art. 16 din acest Proiect de Directiva.
Convocarea adunarii generale
Conform art. 5 din Proiectul de Directiva, convocarea adunarii generale a actionarilor se va face cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii generale prima data. Proiectul propus de Ministerul Justitiei pentru modificarea Legii nr.31/1990 se refera la acelasi termen de 30 de zile intre data publicarii convocatorului si data tinetii adunarii.
Convocatorul trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: indicarea exacta a datei, locului si a ordinii de zi a adunarii generale; indicarea precisa si clara a procedurilor pe care actionarii trebuie sa le indeplineasca pentru a putea participa la adunarea generala si pentru a putea sa-si exercite dreptul de vot, inclusiv prin stabilirea datei de referinta; o descriere clara si precisa a mijloacelor prin care actionarii pot participa la adunarea generala si isi pot exercita dreptul de vot sau a locului de unde pot fi procurate aceste informatii
3. DIRECTIVE OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on the exercise of voting rights by shareholders of companies having their registered office in a Member State and whose shares are admitted to trading on a regulated market and amending Directive 2004/109/EC
o descriere clara si precisa a modalitatii in care poate fi procurat textul integral al rezolutiilor si documentelor ce vor fi supuse dezbaterii adunarii generale; indicarea paginii de internet unde se afla toate informatiile legate de adunarea generala.
Pe pagina de internet a societatilor emitente trebuie inscrise urmatoarele informatii referitoare la desfasurarea adunarii generale: toate informatiile din convocator, numarul total de actiuni si de drepturi de vot atasate; textul integral al rezolutiilor si documentelor ce urmeaza a fi supuse dezbaterii adunarii generale; forma utilizata pentru exercitarea drepturilor de vot prin reprezentant.
Introducerea de puncte pe ordinea de zi
Legislatia Uniunii Europene acorda o importanta aparte dreptului actionarilor de a introduce puncte pe ordinea de zi a adunarii generale, privind aceasta prerogativa ca pe un element important al guvernarii corporative.
Proiectul de Directiva contine o serie de dispozitii cu privire la dreptul actionarilor de a completa ordinea de zi cu chestiuni ce nu au fost avute in vedere de consiliul de administratie la redactarea convocatorului.
In art. 6 alin. 1 se stipuleaza, cu valoare de principiu, dreptul actionarilor, actionand individual sau colectiv, de a introduce puncte noi pe ordinea de zi.
In aliniatele urmatoare se arata ca acest drept poate sa sufere doar limitari cauzate de detineri nesemnificative de actiuni, astfel incat pot fi impuse anumite conditii privind participatia minima care da dreptul la introducerea de puncte pe ordinea de zi a adunarii generale. Aceste limitari nu trebuie sa fie excesive, Directiva Uniunii Europene fiind in sensul ca orice actionar care detine cel putin 5% din capitalul social sau are o participatie de minim 10.000.000 Euro poate fara nici o ingradire sa-si exercite acest drept. Legislatiile nationale vor putea stabili praguri inferioare acestor valori pentru exercitarea dreptului de a introduce puncte noi pe ordinea de zi a adunarii generale.
Acest drept trebuie exercitat cu suficient de mult timp inainte de data adunarii generale pentru ca actionarii sa poata lua cunostiinta de modificarea ordinii de zi, de noile rezolutii propuse dezbaterii.
Accesul la adunarile generale
Articolul 7 al Proiectului de Directiva stabileste libertatea accesului oricarul actionar la adunarile generale, indiferent daca este persoana fizica sau juridica, fara formalitati suplimentare, in afara celei a identificarii actionarului respectiv.
Se prevede de asemenea, necesitatea stabilirii unei date de referinta pentru identificarea actionarilor indreptatiti sa participe la adunarea generala. Data de referinta nu va fi anterioara cu mai mult de 30 de zile datei fixate pentru adunarea generala. Fiecare stat membru va comunica data de referinta stabilita in legislatiile nationale catre Comisia Europeana care va publica aceste informatii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
La adunarile generale se va putea participa si „prin mijloace electronice”, conform art. 8 din Proiectul de Directiva. Sunt interzise de normele europene orice limitari sau restrangeri ale dreptului de a participa la adunarile generale prin mijloace electronice, cu exceptia reglementarilor ce servesc la identificarea actionarilor. Identificarea se va face inclusiv in baza semnaturii electronice.
Dreptul de a adresa intrebari conducerii societatii
Dreptul de a adresa intrebari conducerii societatii emitente este recunoscut si ocrotit de art. 9 din Proiectul de Directiva. Intrebarile sa pot adresa oral in cadrul sedintei adunarii generale, sau in scris sau in format electronic inaite de adunarea generala.
Emitentii sunt datori sa raspunda la aceste intrebari, orice refuz de a raspunde fiind justificat doar de protectia confidentialitatii afacerilor societatii.
Raspunsurile pot sa fie inscrise pe pagina de internet a emitentului.
Reglementarile Uniunii Europene referitoare la dreptul de vot
Proiectul de Directiva a Parlamentului European, aprobat de Comisia Europeana la data de 05.01.2006, contine o serie de referiri la exercitarea dreptului de vot de catre actionarii societatilor comerciale inregistrate in statele membre ale Uniunii Europene.
In esenta, acestea se refera la votul dat prin mandatar, votul exercitat in avans prin corespondenta, votul exercitat de un custode al actiunilor conform instructiunilor proprietarului acestora si contabilizarea voturilor.
Reamintim ca reglementarile respective vizeaza societatile tranzactionate pe o piata reglementata.
Votul exercitat prin reprezentant
Proiectul de Directiva stabileste, la nivel de principiu, in cadrul art. 10 alin. 1 teza 1, dreptul oricarui actionar de a isi exercita dreptul de vot in adunarile generale prin mandatar. Se prevede, de asemenea, ca nu pot fi impuse nici un fel de limitari ale dreptului de a vota prin reprezentant in cadrul adunarilor generale, altele decat cele legate de capacitatea juridica a actionarului.
Prin exceptie de la acest principiu, in anumite situatii particulare, limitativ enumerate de art. 10 alin. 1 subparagr.2, statele membre pot stabili limitari ale reprezentantului de a exercita dreptul de vot in mod discretionar:
- in cazul in care mandatarul se afla cu emitentul in relatii de afaceri, de familie sau in alte situatii similare;
- in cazul in care mandatarul detine pachetul de control al emitentului;
- in cazul in care mandatarul face parte din managementul emitentului sau al unuia dintre actionarii care detine pachetul de control al emitentului.
Se prevede, pe de alta parte, ca un actionar poate imputernici o singura persoana sa il reprezinte in adunarea generala si sa exercite drepturile de vot in numele sau. Un mandatar poate reprezenta mai multi actionari (art. 10 alin. 2), fiind stipulat expres ca el poate sa exercite in sensuri diferite drepturile de vot in privinta carora a fost imputernicit (mandatarul poate vota „pentru” in numele unor actionari si „impotriva” sau sa se abtina in numele altora), importanta avand doar respectarea mandatului primit.
Mandatarul va avea aceleasi drepturi sa faca declaratii sau sa adreseze intrebari in cadrul adunarii generale ca si orice actionar, cu exceptia situatiei in care i s-a interzis expres, prin mandatul primit, acest lucru.
Desemnarea mandatarului in vederea exercitarii dreptului de vot in adunarea generala nu trebuie sa fie supusa de legislatiile tarilor membre ale Uniunii Europene nici unei restrictii ( art. 11 alin. 1). Reglementarile interne trebuie sa stabileasca in mod clar mijloacele de identificare ale actionarului si ale mandatarului.
Mandatarul poate fi desemnat prin mijloace electronice, care vor fi reglementate de asa natura incat sa serveasca strict identificarii mandantului-actionar si a mandatarului ( art. 11 alin. 2). Per a contrario se deduce ca mandatul electronic va fi supus in rest conventiei partilor.
Votul exercitat in avans prin corespondenta ( votul ”in absentia”)
Actionarii pot sa isi exercite dreptul de vot, proportional cu actiunile detinute, in avans, prin intermediul postei sau al postei electronice (e-mail), conform art. 12. In aceasta situatie, votul este exercitat inainte de tinerea adunarii generale.
Statele membre trebuie sa instituie reglementari care sa serveasca la identificarea actionarilor care isi exercita in acest mod dreptul de vot. Nici o constrangere sau limitare a exercitarii votului „ in absentia” nu este permisa in legislatiile nationale.
Votul exercitat de un custode conform instructiunilor actionarului
In art. 13 este stipulat dreptul oricarei persoane de a-si pastra actiunile in contul altei persoane fizice sau juridice, intr-un cont individual sau intr-un cont colectiv (omnibus account). Aceasta prevedere este extrem de necesara intrucat, datorita structurii afacerii, marii investitori pe piata de capital nu obisnuiesc sa isi deschida direct conturi de actiuni la intermediari, ci opereaza prin custozi, in general prin banci custode. Bancile custode, detinand de regula si conturile banesti ale investitorilor, sunt capabile sa efectueze toate operatiunile legate de tranzactiile pe piata de capital in numele clientilor lor (brokerul ce opereaza pe piata de capital va avea o relatie directa cu banca custode, neavand contact cu adevaratul proprietar al actiunilor).
Acesti custozi, executa operatiuni in conturile de actiuni si banesti la instructiunile clientilor lor, adevaratii actionari ai societatilor emitente.
Proiectul de Directiva interzice statelor membre sa promoveze in legislatie masuri de natura a limita dreptul persoanelor fizice sau juridice de a isi pastra actiunile la custozi si de a-si exercita drepturile ce deriva din dreptul de proprietate asupra acestor actiuni prin intermediul acestori custozi.
Astfel, nu este permis sa se instituie norme care sa impuna transferul temporar al actiunilor din conturile colective in conturi individualizate in vederea exercitarii drepturilor atasate actiunilor respective ( art. 13 alin. 2).
Custozii nu vor putea sa fie impiedicati sa exercite drepturile de vot in numele clientilor lor-actionari, cu conditia dovedirii faptului ca au primit instructiuni privind sensul exercitarii drepturilor de vot atasate actiunilor ce le tin in custodie de la acesti clienti. Custozii trebuie sa pastreze inregistrarile ordinelor privind exercitarea drepturilor de vot cel putin un an de zile.
In cazul in care un „custode” pastreaza intr-un cont colectiv actiunile mai multor investitori, el va putea exercita in mod diferit drepturile de vot atasate actiunilor tinute in custodie.
Prin derogare de la exercitarea votului prin mandatar prevazuta la art. 10 alin. 1 din Proiectul de Directiva, in vederea exercitarii drepturilor de vot, un „custode” va putea imputernici cate o persoana pentru fiecare investitor care isi pastreaza actiunile intr-un cont colectiv. In acest mod, fiecare investitor care isi pastreaza actiunile intr-un cont colectiv deschis la banca „custode” va avea reprezentantul sau in adunarea generala, desi actiunile sale apar inregistrate pe numele bancii custode.
In ceea ce priveste stabilirea numarului de voturi exprimate intr-o adunare generala, Proiectul de Directiva stipuleaza ca vor fi luate in considerare, in mod obligatoriu, toate voturile exprimate in legatura cu fiecare rezolutie supusa aprobarii.(art.14).
Legislatia Uniunii Europene referitoare la dreptul la informare
De la sfarsitul anilor 70 Uniunea Europeana a incercat sa stabileasca cadrul pentru asigurarea unui acces echitabil la informatie pentru toti investitorii din pietele tarilor membre.
Prima Directiva incidenta a fost cea cu nr.79/279, referitoare la conditile necesare admiterii la tranzactionare a unei societati dintr-un stat membru. Prin aceasta reglementare s-a stabilit in esenta obligativitatea publicarii tuturor informatilor esentiale care pot avea incidenta asupra cursului instrumentelor financiare admise la tranzactionare.
In 1982 a fost emisa Directiva nr.82/121 referitoare la publicarea in mod periodic a informatiilor in legatura cu societatile admise la tranzactionare, astazi abrogata. La 17 aprilie 1989 a fost adoptata Directiva 89/298/EEC, referitoare la redactarea, examinarea si publicarea prospectelor de oferta in cazurile in care instrumente financiare admise la tranzactionare sunt oferite publicului. Potrivit acestei reglementari, un prospect trebuie publicat cel mai tarziu in momentul in care oferta este adusa la cunostinta publicului (art.9). Directiva Parlamentului European nr.71/2003 a reunit toate reglementarile anterioare referitoare la prospectele de oferta publica, creand un cadru modern pentru asigurarea unei informari promte, complete si adecvate a investitorilor pe pietele de capital din statele membre.
Directiva 88/627/CEE adoptata la data de 12 decembrie 1988 contine reguli referitoare la informatiile care trebuie aduse la cunostinta publicului in cazul in care se transmite un pachet semnificativ de actiuni ale unui emitent admis la tranzactionare. Conform normelor din acest document, obligatia de informare incumba atat vanzatorului pachetului semnificativ, cat si cumparatorului.Aceasta directiva a fost incorporata, impreuna cu alte acte normative in Directiva nr.2001/34, referitoare la admiterea instrumentelor financiare la tranzactionare si la publicarea informatilor necesare referitoare la aceste valori mobiliare. Pe langa determinarea conditiilor ce trebuie indeplinite pentru admiterea la tranzactionare a emitentilor pe una din pietele Uniunii Europene, reglementarea sus-mentionata face aplicarea principiului protectiei investitorilor, stipuland obligativitatea informarii permanente a investitorilor pe durata intregii perioada cat emitentul este tranzactionat pe o piata reglementata.
In statele Uniunii Europene este in vigoare Directiva Parlamentului European nr. 109 din 15.12.2004 referitoare la armonizarea cerintelor de transparenta in legatura cu informatiile referitoare la acei emitenti ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata.
Reglementarea europeana se intemeiaza pe principiul obligativitatii emitentilor de a publica informatii complete, relevante, clare, corecte si in timp util in vederea asigurarii increderii investitorilor si a realizarii de catre acestia a unei evaluari corecte a performantelor economice si a valorii activelor emitentului respectiv.
In principiu, legislatia romana a pietei de capital a inceput sa se adapteze reglementarilor europene, preluand o mare parte din prevederile Directivelor in vigoare in reglementarile CNVM. Cateva diferente in privinta asigurarii transparentei pietelor reglementate subzista insa, chiar daca Regulamentul CNVM nr. 1/2006 (cu mici modificari reia dispozitiile Regulamentului nr. 13/2004) reprezinta o aplicare in legislatia interna a directivei europene.