Impozitarea Operațiunilor cu Cryptomonede
Publicat: 06.01.2022IMPOZITAREA OPERAȚIUNILOR CU CRYPTOMONEDE
Definiția noțiunii de monedă virtuală
Nici Codul fiscal român și nici un alt act normativ din legislația română nu definesc noțiunea de cryptomonedă sau monedă virtuală.
Proiectul de Regulament al Uniunii Europene (MiCA) descrie ”cryptoactivul” ca reprezentând „criptoactiv” înseamnă o reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care pot fi transferate și stocate electronic, utilizând tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară
Investitori persoane fizice-impozitul pe venit
În România, veniturile realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală reprezintă venituri impozabile din alte surse, potrivit art. 114 alin. (2) lit. m din Codul fiscal
Persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligaţia de a declara aceste venituri, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.
Impozitul pe venit datorat pentru aceste venituri se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului realizat, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare și preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.
Termenul de plată a impozitului pe venit este termenul limită de depunere a Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, adică până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.
Pentru veniturile din alte surse obţinute din străinătate, persoanele fizice au obligaţia completării Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, precum și să efectueze calculul și plata impozitului datorat, în cadrul aceluiași termen, cu luarea în considerare a metodei de evitare a dublei impuneri, prevăzută de convenţia de evitare a dublei impuneri, dacă este cazul.
Impozitare pentru veniturile recurente ale creatorului de monedă și pentru activitatea de staking și mining
Reglementările actuale vizează doar impozitarea transferului de monedă virtuală și nu:
a) Veniturile obținute din activitatea de mining și staking;
b) Veniturile recurente obținute de creatorul activelor digitale (crypto);
Veniturile obținute din activitatea de mining și/sau staking nu pot fi considerate a intra sub incidența noțiunii de tranzacționare de monedă virtuală, în absența unei definiții legale explicite.
Dacă veniturile obținute de creatorul de monedă virtuală în urma primei vânzări (primei dispoziții) intră sub incidența tranzacționării, este discutabil dacă cele recurente sunt supuse de lege lata unui regim fiscal, respectiv dacă pot fi calificate drept venituri obținute în urma tranzacționării.
Fără a fi indicate în mod explicit de Codul fiscal român drept ”venituri din alte surse”, sumele obținute în urma activităților de mining și staking pot fi încadrate în această categorie, având în vedere că enumerarea legală este non-limitativă.
În ipoteza în care evenimentul taxabil este momentul în care contribuabilul primește token-ul pentru moneda virtuală generată de activitatea de mining, cele mai multe state au stabilit că valoarea unității de monedă virtuală este inclusă în venitul impozabil[1].
O clarificare a regimului fiscal aplicabil activității de mining și de staking este de așteptat în perioada următoare în România.
Oferta inițială de monedă (Initial Coin Offering)
Tranzacțiile încheiate în cadrul unei oferte inițiale de monedă virtuală constituie tranzacții cu monedă virtuală.
Emitentul, persoană juridică, este supus regimului impozitului pe profit.
Impozitarea token-urilor non-fungibile
Token-urile digitale non-fungibile nu sunt definite în legislația română, în mod cert nu pot intra sub sfera noțiunii de monedă virtuală, însă veniturile obținute din vânzarea lor pot fi încadrate, teoretic, în categoria veniturilor din alte surse. În absența unei definiții legale și a unui regim juridic clar, este discutabilă modalitatea concretă în care se poate realiza declararea și impozitarea veniturilor obținute din comercializarea token-urilor digitable non-fungibile.
Taxa pe valoare adăugată
Prin Decizia Curții Europene de Justiție în cauza Skatteverket împotriva David Hedqvist din 22 octombrie 2015[2] s-a stabilit că:
a) Tranzacțiile cu monedă virtuală (bitcoin) sunt scutite de TVA
b) Moneda virtuală reprezintă un mijloc de plată și nu o marfă